RELATIA Medic-Pacient
“Ceea ce-l face pe un om mai mare decat simpla lui viata, este dragostea pentru viata celorlalti”
L.F.Celine
L.F. Celine avea mare dreptate. Pentru medicul de azi si de maine , medicina ar trebui sa fie atat o meserie cat si o pasiune, pentru ca ”Ceea ce-l face pe un om mai mare decat simpla viata, este dragostea pentru viata celorlalti” .Cu fiecare generatie lucrul acesta ia o deviatie in sesul opus a ceea ce inseamna firesc , normal , etic …moral. Un medic trebuie sa fie preocupat atat pentru a se forma pentru a-i ajuta pe ceilaltii cat si pentru a-i intelege, deoarece practica medicinei ofera sansa de a oferi…de a simti omul aproape…de a fi tu insuti om…de a demonstra ca esti om.
Cu toate acestea , pozitia centrala in activitatea medicala este ocupata de pacient. Putem spune ca fara pacient nu exista medicina. De ce? Deoarece pentru a exista boli…trebuie sa existe si bolnavi. Inexistenta acestora ar insemna pe de o parte o intreaga populatie sanatoasa si o rata a mortalitatii mai scazuta , iar pe de alta parte ar duce la impiedicarea transmiterii acestui circuit care se realizeaza in cadrul relatiei medic –pacient. Deci , pacientul este cel care face primul pas in relatie prin simpla prezentare la doctor. Actorul principal al activitatii medicale este medicul care vine in contact direct cu pacientul , intre acestia stabilindu-se o relatie destul de complexa de medic-pacient. Medicul este cel care colecteaza atat informatii personale din viata pacientului cat si date medicale. La acestea se adauga datale pe care le obtine prin diferitele teste amanuntite in vederea cercetarii si analizarii cazului. Cheia acestei relatii este comunicarea reciproca reprezentand de fapt esenta psihologiei medicale. Medicul colecteaza informatii cat mai detailate privind starea pacientului , in vederea stabilirii diagnosticului, dar pacientul trebuie sa fie dispus sa coopereze si sa arate sinceritate fata de acesta. Trebuie sa se creeze o legatura emotionala intre cei doi, medicul fiind cel care sa ajunga in punctul de a patrunde in asa zisa “viata” a pacientului pentru a putea descoperi cat mai multe lucruri utile care sa-l ajute in vederea completarii dosarului pacientului . Prin tehnica medicul intreaba , iar pacientul raspunde, acesta trebuie sa obtina detalii pe care pacientul singur nu le-ar fi oferit.
Daca stam sa ne gandim la felul de “a fi” a fiecare persoane care compun de fapt cea de a doua parte componenta a relatiei ..si anume pacientii…putem spune ca exista variate tipuri de oameni…personalitati diferite... comportamente diferite… caractere opuse… vieti traite in mod diferit… unii care n-au nici o grija …altii care incearca cu greu sa infrunte cruda realitate a vietii… oameni de diferite clase sociale… oameni la care viata “le-a surs”…sau poate nu…si atunci trebuie sa ne gandim ca fiecare om trebuie tratat diferit…Spun asta gandindu-ma la faptul ca exista oameni care pentru ei vindecarea se rezuma la un zambet…altii care poate au nevoie de un strop de apreciere ,poate o vorba buna…altii un sfat prietenesc… sunt oameni care daca se simt intelesi , radiaza de bucurie si iasa schimbati atunci cand iasa de la consultatie inchizand usa cabinetului medical. Totodata medicul trebuie sa stie pana unde sa patrunda in viata pacientului si care sunt limitele si standardele lui ca si medic.Acesta trebuie sa “stie” sa construiasca relatii constructive, purtand amprenta puternica a personalitatii sale. Printre calitatile pe care orice medic ar trebui sa le aibe se numara si empatia.
In esenta , empatia inseamna a fi capabil sa poti sa te transpui pe tine in locul celorlati…sa simpti “pe pielea ta” ceea ce simte celalalt din punct de vedere emotional…sa adopti punctul lor de vedere…sa-i faci sa simta ca iti pasa de ei…si sa-i consideri cel putin egali cu tine si uneori chiar mai importanti decat tine pentru ca relatia construita sa devina mai puternica…comunicare sa devinva mai eficienta…pentru imbunatatirea increderii si colaborarii. Lipsa de empatie este una din cele mai comune cauze de scadere a performantei.
Flexibilitatea medicului este de asemenea foarte importantă într-o relaţie . Această calitate poate fi definită ca fiind opusă stilului autoritar , o caracteristică a celui ce încearcă să promoveze toleranţa ; înseamnă totodată şi acceptarea opiniilor celuilalt , a contraargumentelor .
Medicul intră în relaţie cu pacientul împreună cu problema sa . De aceea este foarte important ca in comunicarea dintre aceştia, să fie vizat subiectul şi stabilite priorităţile , fără a pierde timpul asupra unor teme care nu au nici o legătură cu subiectul . Există totuşi situaţii în care acest lucru este mai greu de realizat , de exemplu există pacienti confuzi , care nu pot să-şi identifice singuri problemele .
Autenticitatea este un alt principiu al unei bune comunicări ; aceasta presupune o relaţie deschisă şi sinceră, înseamnă a spune celuilalt ce gândeşti cu adevărat , a-şi exprima sentimentele reale... intenţiile ...aşteptările .Pentru a da dovadă de autenticitate în comunicare un medic trebuie să se exprime natural , fără artificialităţi , să fie deschis tuturor experienţelor...spontan şi să folosească interacţiunile sale cu pacientul pentru a deschide noi discuţii.
Comunicarea dintre medic si pacient nu înseamnă doar un simplu proces de transmitere şi receptare de mesaje , ci este o interacţiune , de aceea a şti să comunici înseamnă a şti să relaţionezi corect cu celălalt , relaţiile în care aprecierea, respectul şi încrederea reciprocă sunt de asemenea foarte importante . Aceasta înseamnă că chiar şi atunci când nu suntem de acord cu opiniile , valorile , principiile celuilalt , când acestea nu sunt congruente cu ideile , valorile noastre , noi , ca şi viitori medici trebuie să respectăm pacientul.
O relaţie “bună” presupune o căldură din partea medicului care defapt detine sub control totul. Se poate vorbi de căldură atunci când relaţia se bazează pe acceptare reciprocă , înţelegere , interes în ceea ce priveşte bunăstarea bolnavului. Fără căldură unele intervenţii în asistenţa medicala sunt considerate ineficiente din punct de vedere terapeutic : “Căldura într-o relaţie de ajutor înseamnă ceva mai mult decât “mie îmi pasă de tine” .( Goldstein)
De cele mai multe ori , această căldură este prezentă prin manifestări nonverbale . De exemplu : tonalitatea vocii calmă , liniştitoare , expresia feţei zâmbitoare care în acelaşi timp să exprime interesul , atingerea într-un mod discret a clientului , în ceea ce priveste distanţa dintre medic şi pacient ea trebuie să fie mai apropiată , medicul să fie relaxat şi să se uite în ochii celeilalte persoane . Bineînţeles că există unii clienţi , care atunci când sunt priviţi direct în ochi de către medic , se inhibă şi le este greu să vorbească .Aici ne intoarcem inapoi unde am spus ca exista deferite feluri de oameni care nu pot fi tratati identic pentru ca noi ca persoane suntem diferiti. Un medic dă dovadă de căldură nonposesivă atunci când dă dovadă de respect faţă de valoarea personală a clientului şi prezintă o preocupare şi o obligaţie faţă de el .
Asa cum am spus aceste caracteristici: flexibilitatea, empatia, autenticitatea, principii, valori, alegeri si prioritati, rabdarea, interesul si curiozitatea, obiectivitatea, caldura, sinceritatea se releva in relatie, dar sunt completate de altele, ce tin de atingerea unui echilibru emotional si comportamental.
Aceasta inseamna: atitudinea matura, gandirea pozitiva orientata spre lume si viata,stabilirea de obiective si standarde realiste, cunoasterea propriilor limite si accepatrea lor, autenticitatea.
De fapt, comunicarea care se stabileste intre medic si pacient are rolul de a contribui la gasirea celei mai bune scheme terapeutice pentru pacientul respectiv, punandu-se pe prim plan bolnavul, nu boala. In cele mai multe cazuri ,deschiderea pacientului fata de medic, si increderea pe care medicul o ofera pacientului, sunt unele din condiile si factorii esentiali pentru procesul de vindecare.
Un alt element important in relatia medic- pacient este faptul ca medicul trebuie sa informeze pacientul din toate punctele de vedere, pregatindu-l in a lua o decizie. Medicul trebuie sa dea dovada de profesionalism si sa trateze din punct de vedere medical pacientii in mod egal.
Arta de a sti sa lucrezi in echipa influentiaza direct actul medical in sine, cu intelegerea de catre pacient ca “autoritate ” nu inseamna lipsa politetii , iar a “amabilitate” nu inseamna slabiciune.
io-mis-ana
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu