joi, 5 martie 2009

ambalaj de adult cu suflet de copil....

....zambesc si nu stiu carui fapt se datoreaza acest lucru...sunt fericita si nu gasesc raspuns intrebarii"de ce?" ...simt bucuria si totusi nu depistez sursa acesteea ...alerg...tip...rad...sar in sus...si totul la prima vedere parca fara motiv.... vorbesc singura..incep si zambesc celor care trec pe langa mine...observ oamenii care imi raspund .... surad si imi continui drumul....ajung la scoala.... acelasi coridor care de 4 ani sobru si rece..ingust si lung...intunecat si parca inghesuit....nepotrivit starii mele de spirit imi facea primirea...asta imi dadu puterea sa continui drumu..altceva era ceea ce cautam ... ajunsa intr-un final in clasa ...simeteam..racoarea ..lumina...spatiu....ma opresc o clipa si privesc in jur...in fata mea o fata crispata...in spatele meu o alta fata cu incretituri care ascundeau parca tristetea...langa mine un chip care arata dezamagirea... in toata incaperea oameni plini de riduri...de expresii ciudate...oameni stresati de profesori si de multele extemporale din ziua aceea....copii care isi consumau nervii si se agitau pentru momente trecatoare...copii care abea astepatau sa- si infrunte propria viata si sa devina adulti....copii pierduti in lumea adolescentei ...copii care isi grabesc copilaria...cu gandul sa ajunga adulti ....ca mai tarziu sa-si doreasca cu orice pret sa devii inapoi copii.....
.copii ambalati in adulti cu suflet de copii....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

joi, 5 martie 2009

ambalaj de adult cu suflet de copil....

....zambesc si nu stiu carui fapt se datoreaza acest lucru...sunt fericita si nu gasesc raspuns intrebarii"de ce?" ...simt bucuria si totusi nu depistez sursa acesteea ...alerg...tip...rad...sar in sus...si totul la prima vedere parca fara motiv.... vorbesc singura..incep si zambesc celor care trec pe langa mine...observ oamenii care imi raspund .... surad si imi continui drumul....ajung la scoala.... acelasi coridor care de 4 ani sobru si rece..ingust si lung...intunecat si parca inghesuit....nepotrivit starii mele de spirit imi facea primirea...asta imi dadu puterea sa continui drumu..altceva era ceea ce cautam ... ajunsa intr-un final in clasa ...simeteam..racoarea ..lumina...spatiu....ma opresc o clipa si privesc in jur...in fata mea o fata crispata...in spatele meu o alta fata cu incretituri care ascundeau parca tristetea...langa mine un chip care arata dezamagirea... in toata incaperea oameni plini de riduri...de expresii ciudate...oameni stresati de profesori si de multele extemporale din ziua aceea....copii care isi consumau nervii si se agitau pentru momente trecatoare...copii care abea astepatau sa- si infrunte propria viata si sa devina adulti....copii pierduti in lumea adolescentei ...copii care isi grabesc copilaria...cu gandul sa ajunga adulti ....ca mai tarziu sa-si doreasca cu orice pret sa devii inapoi copii.....
.copii ambalati in adulti cu suflet de copii....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

" Curajul este singurul care stie ca ti-e frica. ( Franklin P. Jones) "
 
Lazar Ana Maria Thoughts Enjoy it
Blogger Templates created by Deluxe Templates
Wordpress Theme by EZwpthemes